vitralii

cioburi colorate, bazar sentimental, miniaturi

Archive for octombrie, 2007


De toamnă

Dintr-un col? de camer? mi zmbesc….ele.
 
 
 
E att de toamn? iar??i….
 
 
 

Din cufărul bunicii – II

Nepoate, b?iatule, fratele meu,
 
Te implor, te conjur, adoratule, nu mai vinde dreacu nimic f?r? avizul meu. Hai, buldogii ca buldogii, c? ?i a?a mi trezeau attea l?cr?moase amintiri c? doar ?tii ct i pl?ceau bietului Tase, primul meu b?rbat cu cununie dar s? te fereasc? ?l de Sus s? vinzi ?i amora?ii din gr?din?, ?tii care, cei roz pe care mi i-a adus Jorj de la Paris. Ori por?elanurile din salona?ul trandafiriu.
 

C? s? ?tii, dac? te atingi de ??tia nu mai pupi mo?tenire de la mine nici m?car strachina poleit? a cinilor mei prefera?i

M? ?tii doar ct ?iu eu la suveniruri. ?i strachina e souvenir de la Borsec m?i!
 Sper c? ne-am n?eles.

 

?i acum hai s?-?i fac o bucurie. ?tiind ct de tare apreciezi anumite sticle s? ?tii c? ?i-am p?strat toate etichetele. Chiar ?i dopurile. Din p?cate, sticlele a trebuit s? le valorific?m la DCA ca s? putem acoperi o parte din amenda pe care ne-au fixat-o pionierii ?colii din sat pentru c? le-am fi devastat livada ?colii ?i nu nu ?tiu ce teren cu fasole experimental?.
A?a c?, vrei nu vrei…fiecare dintre noi ?i-a adus contribu?ia la acoperirea amenzii dup? posibilit??i.
 Coana Catincu?a a f?cut o cantitate enorm? de pl?cin?ele pe care le-a vndut ?colerilor n curte.
 Noi, ce?tilal?i, dup? puteri, care broa?te, sticle goale etc…Destul de umilitor, ce mai.

 

M? bucur pentru tine c? e?ti n form?, men?ine-te a?a m?car pn? dup? duminic?, atunci am s? m? ntoc negre?it.
Dac? nepotul meu zice c? face cinste la B.R. (Bolta rece) nu pot ca s?-l refuz negre?it. A?a snt eu, larg? la suflet, c? doar m? ?tii tu.
 
 C? pe nimeni nu pot s? refuz pentru nimic, niciodat?.

Ct despre vil? n-ai a te teme, nc? nu ai concuren??. Cine s-a fript de ?ase ori greu se mai frige ?i a ?aptea oar?. A?a c?…

Da am notat ?i finele matale aluzii la v?rst? ?i la…?ubreda mea s?n?tate a?a c?…preg?te?te-te de-o mostr? pentru cnd voi sosi acas?.

?i chiar voiam s?-?i mai spun. Dac? tot lipsesc, ai ?i tu grij? ce faci, odora?ule, c? ce Dumnezeu, ai cam trecut demuli?or de majorat, n-a?tepta s? te-soare babele. Cui ?i fi sem?nnd nu ?tiu, probabil cu bietu cumnatu mio Spiric?, poate, ierte-l Dumnezeu, c? altfel, nici eu nici soru mea Agl?i?a nu am fost a?a, slav? Domnului.

Bine c? nu ai uitat de prietena noastr? comun? ?i i-ai dus buchetul de l?crimioare, cu adev?rat c?-i pl?ceau tare mult.

Sper s? nu ui?i ns? ct i plac ?i m?tu?ii tale naturale ?i n via?? trandafirii galbeni.

Ah, era s? uit. Sper c? n-ai pr?p?dit banii lua?i pe buldogi la poker (nici m?car la popa-prostu). Zi c? nu i-ai pierdut pe to?i.

Bine ai f?cut c? mi-ai trimis scrisorica ceea de mare importan?? pentru lini?tirea inimii mele. C? doar ?tii ct pun eu la inm? ?i suf?r ?i jelesc de?i m-am fript numai de ?ase ori (cu cununie), of, of, of, inima me….

 
Arhanghelu inimi mele!
 

Dac? ai cunoa?ti prjolu ce-mi arde rinichi de cnd te-am v?zut mi-ai plnje de mil?.
Nu mai ?tiu undi s?-mi pun capul de cnd tu ai c?lcat cu chi?iorul pe inima me. Umblu ca un turbat ?i amorul nu-mi d? pace nicicum.
O, hamorule, du?mane!
Columbo , inima me, tu care e?ti de muc ?i de lumnare, aibi mil? de mine c? m? n?ucesc ?i nc? arat?-te naintea me.
Snt n stare, psihi-mu, s?-mi las pe tata ?i pe mama, s? fug ?i s?-mi iau cmpii din dulce Trgu Ie?ilor dac? nu te-nduri de mine, st?pna inimii ?-a inelelor mele.
Belo, cara mia, f?-?i mil? de acela care are cinstea s? fie al t?u pn? la moarte,

 
P.
 

?i s? nu uit: s? trimi?i degrab? pe mari?a la croitoreasa mea s?-i spuie s?-mi gate rochia mov de crep c?-mi trebuie musai la balul de duminic? seara de la alde contele de Krakodopol.

Alte nout??i pe curnd cnd oi sosi, nu uita s? nnoie?ti provizia de bere ?i floricele de porumb, adic? de grun?e bre, c? te provoc la o partid? de table. Mar?i te fac!  

M?tu?a ta iubitoare,
 
 

“Pîinea de la Vatican”

De ctva timp circul? – distribuit de la om la om – n diferite recipiente (borcane, pahare de plastic, g?letu?e de la smntn?) un fel de semipreparat alimentar, mai exact arat? ca un fel de maia cu drojdie.
 

Acesta se ofer? nso?it de un prospect n care instruc?iuni precise ?i ndrum? pa?ii timp de ?apte zile, timp n care se practic? un anumit ritual, n fiecare zi a s?pt?mnii ad?ugndu-se un anumit ingredient (luni zah?r, mar ?i lapte, miercuri f?in?, joi se amestec? neap?rat cu o lingur? de lemn diminea?a la prnz ?i seara, vineri adaugi din nou din toate cele trei) timp n care se pune o singur? dorin?? nso?i?? de rug?ciuni.

La sfr?it se mparte aluatul n patru p?r?i egale din care trei se d?ruiesc prietenilor, rudelor etc cu prospectul de rigoare, iar din cea de a patra, se coace o pine dup? ce n prealabil se adaug? anumite cantit??i din ingredientele pomenite mai sus.

De men?ionat expres c? aluatul cu pricina ai voie s?-l prepari o singur? dat? n via??.

Ei bine, coptura asta trebuie mncat? cu familia avnd darul s? aduc? s?n?tate, bun?stare ?i noroc, v-am spus doar deja de mplinirea dorin?ei.

 
Acesta fiind istoricul s? notez c? preparatul cu pricina a ajuns luni ?i la mine, gra?ie unei colege de serviciu, dar mai departe dac? ncerc s? merg pe urma firului genealogic pot spune c? provenien?a ini?ial? este incert? ?i las? loc diferitelor supozi?ii ?i nu dintre cele mai fericite.
 
Am fost oarecum uimit? de faptul c? respectiva coleg?, de cum a intrat pe u?a institu?iei s-a prezentat direct la mine cu ofranda. M? gndesc c? se citea pe fa?a mea cum c? a? fi avut musai nevoie de o doz? de noroc suplimentar, de?i, hai mai bine s? nu fiu r?ut?cioas?, totu?i snt convins? c? inten?iile ei au fost dintre cele mai bune.

Dar prima mea reac?ie ?i ntrebarea care snt contraindica?iile ?i ce p??esc dac? nu dau curs acestui mass ?i dac? ea s-a gndit la eventuale implica?ii negative au l?sat-o pur ?i simplu perplex?.

Nu, cu siguran?? nu se gndise, a avut ncredere total? din prima clip?, nu ?i-a pus ntreb?ri, a procedat ntocmai ?i n-a p??it nimic argumentul suprem iar acum e convins? c? norocul o nconjoar? pe ea ?i familia-i ca un nor protector ?i indicibil.

Presupun c? ar putea s? i se treac? asta la catastif ca ?i credin??, dac? nu cumva o fi altceva ?i c?, n sinea ei, m? socote?te pierdut? ?i poate c? se roag? uneori pentru sufletul meu p?c?tos.

 
Totu?i, ca s? scurtez scena, am acceptat maiaua aceea, poate ?i curiozitatea de a vedea cum arat?, cum se comport?.
Am pus n fiecare zi ba lapte, ba zah?r, ba f?in?, aluatul nu s-a acrit, miroase frumos, cre?te n legea lui dar azi a sfr?it prin a fi aruncat la canal, lingura de lemn sp?lat? bine ?i ag??at? n cui ?i gata.

Dumnezeu ?tie dac? am dat norocului cu piciorul sau nu dar poate nu se va sup?ra prea tare pe mine J

 
Evident, ca ntr-un lan? al sl?biciunilor sau semnelor, am g?sit adineauri ?i un articol n Evenimentul zilei exact pe aceea?i tem? n care – de la reprezentan?ii Laboratorului de Igien? a Alimenta?iei, pn? la medici ?i preo?i, reprezentan?i ai tuturor cultelor snt indigna?i de naivitatea ?i credulitatea consumatorilor preparatului, se dezic ?i sf?tuiesc insistent S? NU, negnd deasemeni amestecul Vaticanului ?i al oric?rei alte biserici n afacerea asta ce seam?n? uluitor cu acele MLM -uri ce func?ioneaz? pe principiul piramidal.
 
ntrebndu-ne ?i ntrebndu-se cu to?ii cine a lansat acest preparat ?i mai ales n ce scop s-a ajuns la specula?ii dintre cele mai diferite, unele de co?mar, abracadabrande de-a dreptul, mergnd de la posibilitatea ca grup?ri oculte s? lanseze pe aceast? cale vr?ji ?i blesteme pn? la faptul de a se testa pe aceast? cale filiera lans?rii unei bombe biologice.

 

n concluzie, de?i nimeni nu s-a plns n mod concret de efecte negative cauzate de consumul pinii de la Vatican posibilitatea transmiterii unor boli ca dizenteria, hepatita sau toxiinfec?ii alimentare nu este deloc exclus?.
?i atunci norocul ar fi n cel mai bun caz -  s? nimere?ti la medic n timp util.
 

Am uitat s? spun c? articolul din Evenimentul este din 2001 totu?i acest aluat continu? s? circule anual n rndul maselor, mi amintesc c? ?i anul trecut am ocolit cu succes "Norocul" sosit sub aceast? form?.

Leapşa cu ghici

Leap?a love?te din nou, de data aceasta direct de la Rainyme .
 
Avnd n vedere c? nu e foarte solicitant?, ceea ce s-ar lovi frontal ?i mortal de lenea mea de toamn? m? execut mintena?. Deci 4 lucruri despre mine din care unul neadev?rat. Ia s? v? v?d, ghici?i?
 
  1. mi plac florile, culorile, visele, c?r?ile, parfumurile, c?l?toriile etc.
  2. Snt o persoan? deschis?, sociabil? ?i practic optimismul ca sport de performan??.
  3. Snt mereu calm? ?i niciodat? nu-mi ies din r?bd?ri (re)ac?ionnd impulsiv .
  4. ncerc s? tr?iesc n armonie cu mine ?i cu restul lumii. 

Adev?rul este c? leap?a asta e n?el?toare. A fost mai greu dect mi-am nchipuit s? aleg ce s? spun despre mine n 4 afirma?ii.

 
Leap?a merge mai departe la Poesis , verbiaj , Marinela Serban , octopus  ?i FlorinTupu blog  dac? nu au fost deja lep?ui?i.

 

Cînd – spre binele nostru

Ieri am primit un mail  cu men?iunea, expres?  – c? e primul mail spam care nu sup?r?. Dimpotriv?. La care concluzie subscriu ?i eu din toat? inima ?i pe care l redau mai jos, fidel:

Orice se intampla in viata este spre binele nostru… asa ca inceteaza sa-ti mai faci griji pentru viitor si uita trecutul!

Dupa evenimentele dela 11 septembrie, o firma a invitat membrii ramasi ai altor firme care fusesera afectate de atentate sa imparta spatiul de birouri ramas disponibil.

La una din intalnirile de dimineata, seful serviciului de securitate a spus povestile acelor oameni ramasi in viata… si motivele lor au fost toate lucruri "MICI":

Asa cum probabil ati mai auzit, directorul firmei a supravietuit in ziua aceea fiindca fiul lui incepuse gradinita. 

 Un altul a ramas in viata fiindca iesise sa cumpere gogosi . 
 
 O femeie a intarziat la serviciu fiindca nu sunase ceasul desteptator. 
 
 Un altul a pierdut autobuzul. 
 
 Un altul si-a murdarit hainele cu mancare la micul dejun si a trebuit sa se schimbe. 
 
 Altuia nu i-a pornit masina. Unul s-a intors sa raspunda la telefon. 
 
 Copilul altuia nu a fost gata la timp pentru a fi dus la scoala.

Altul nu a gasit un taxi.

Exemplul care i-a uimit pe toti a fost al unui om care se incaltase cu o pereche de pantofi noi in dimineata aceea.

Pe drum spre serviciu l-au ros pantofii si s-a oprit la farmacie sa cumpere leucoplast. De aceea este in viata astazi. 

***

 

Acum, cand ma intepenesc in trafic, pierd un lift, ma intorc din drum sa raspund la telefon… adica toate acele lucruri marunte care ma enerveaza, ma gandesc ca probabil acela este locul in care Dumnezeu vrea ca eu sa ma aflu in acel moment…

Data viitoare cand dimineata ta pare ca incepe prost, cand copiii se imbraca prea incet, nu gasesti cheile masinii, prinzi toate semafoarele pe rosu, nu te simti suparat sau frustrat. Dumnezeu este la datorie, datoria de a veghea asupra ta. 

 Poti sa trimiti mai departe… daca vrei.

Mesajul nu are atasata vreo promisiune de noroc, nici vreo amenintare de ghinion.

Daca il stergi, de asemenea e in regula.

***

Frumos ?i adev?rat, cred eu.

 

 

Păşesc în toamnă

M-am gndit la un moment dat s? scriu despre importan?a ?i semnifica?ia numelor, dar subiectul era prea vast ?i n dezacord flagrant cu starea mea de lene. Mi-am amintit din nou ast?zi cnd m-am surprins gndind despre mine ca Aprilie, moment scurt de derut?, ?ov?ind interior ntre aprilia ?i lebragia…ceea ce mi s-a p?rut straniu…Ce anume a f?cut s? uit de numele meu ?i celelelalte 1001 de varia?iuni ale Gabrielei cu care snt numit? de ceilal?i? mi place numele meu, mi place semnifica?ia venind din ebraic? omul puternic al lui Dumnezeu ?i totu?i azi m-am sim?it alta, lebragie sau aprilie….

Citesc Bagaj. Pensiunea doamnei Pipersberg de H. Bonciu, scriitor n?scut la Ia?i n 1893, mort n 1950, prea pu?in cunoscut azi cum pu?in cunoscut? i e ?i biografia, autorul semnnd cu pseudonime din care care doar vreo dou? i se atribuie cu certitudine; pre numele s?u adev?rat …Bercu Haimovici.

 
Romanul sus-men?ionat fiind incriminat prin anii 30 ca fiind pornograpic, de altfel a fost un ntreg scandal al vremii un grup de scriitori fiind acuza?i  desigur, tot tacmul de rigoare, campanii  n pres?, proces ?i chiar aresta?i, ntre atentatorii la bunele moravuri Mihail Celarianu, Geo Bogza cu poemul Invectiv?, Argezi, Eliade cu Domni?oara Cristina.
 
M? rog, valurile unor vremi, totu?i, romanul lui Bonciu citit ast?zi, absolut inofensiv. Un roman pe alocuri c?rt?rescian, dac? am putea s? nu ?inem cont de cronologie, cu unele expresii, atmosfer? ?i joc al imaginarului pe care le-am ntlnit mai nainte n Orbitor sau Jurnale

Pag. 137 – Sunt opt ani de cnd mi-am pierdut graiul, urm? el. n intervalul ?sta am rumegat mereu primele trei litere ale alfabetului. nv??asem chiar s? le pronun? ?i m? hot?rsem s? scriu o carte de o mie de pagini pline de abeceuri, pentru ca s? nu se mai simt? nevoia de a se mai tip?ri cuvinte ntregi n care se ascunde vanitatea vanit??ilor sau, n cazurile mai triste, prostia ?i minciuna.
 
Pag. 173 – Din mormanul c?r?ilor, deschid una la ntmplare ?i citesc o pagin? de Schnitzler: Maria mergea lng? Felix, f?r? s?-l ?in? la bra?.
Acest f?r? s?-l ?in? la bra? s-a tip?rit de zeci de mii de ori, numai fiindc?  romancierul ?inea s? se ?tie c? Maria mergea lng? Felix, f?r? s?-l ?in? la bra?. Sunt am?nunte cu care se poate mplini u?or o mie de pagini, n vreme ce oamenii care scriu: Pornesc la bra? cu moartea mzg?lesc cu ro?ul din artere ?i cu verdele din lichidul cefalorahidian o pagin? dup? cealalt?, ?i pn? la moarte nu izbutesc s? r?mn? mul?umi?i de un singur gnd a?ternut pe hrtie.
 
n alt? ordine de idei, cam astea din imaginile de mai jos ar fi coordonatele primei s?pt?mni de octombrie J

 

 
 
 
 
 

 

 

Dac? florile le-am primit de la cineva drag, ce vede?i n  imaginile 2, 3, 4 am me?terit singur?. Era musai de precizat!!!

 

 

Vis cu probe, rezistenţă şi pui

S?pt?mn? nc?rcat? cu tot felul de treburi, ore pline, culc?ri trzii ?i de?tept?ri devreme ?i anevoioase, A.M.R.ul matinal n a?teptarea week-endului cu speran?a unui somn ndestul?tor pn? spre orele prnzului, somn f?r? vise sau dac? snt…de abracadabrante ce snt uitate dup? primele gesturi ale dimine?ii.
 Dar nsemnarea Acadelei mi-a adus n memorie fragmente uitate din visul de acum dou? nop?i…

 

Eram ntr-o nc?pere str?in?, un apartament n unul din blocurile construite antebelic cu holuri nguste ?i ntunecoase ?i camere cu tavanul nalt. Cumva p?ream gata de plecare, nu ?tiu unde, ?ineam po?e?ica ag??at? de ncheietura cotului ?i un smoc de chei …
Dintr-un cotlon apare brusc un b?rbat, se apropie de mine, n-am nici un sentiment, doar n momentul n care ncearc?, nea?teptat s? m? s?rute reac?ionez violent, cu panic?.
 M? agit, m? mpotrivesc, cum-necum reu?esc s?-i dau brnci ct colo, se mpiedic? n covor, cade ?i n c?dere se transform? ntr-un pui de alimentara, f?r? cap ?i gheare ….
 l ndes repede ntr-o pung? de nailon, cu coada ochiului l v?d cum se zbate s? se elibereze din temni?a temporar?, devin con?tient? de ?ansa de a sc?pa de el dar ?i de faptul c? trebuie s? ac?ionez repede.
 Snt la u??, ncerc disperat? s? descui dar nu nimeresc cheia potrivit? din ?omoiogul de chei, mna mi tremur? ?i am timp s? mai v?d cum puiul f?r? cap se elibereaz? din ce n ce mai mult ?i redevine b?rbat…reu?esc s? ies n chiar momentul n care acesta aproape pusese gheara pe mine…
 Fug, fug ?i fug dar nu mai snt singur? ci m? nso?e?te n goana mea o femeie. O prieten?. Alerg?m pe culoare, camere imense ?i deodat? ne r?sare brusc n fa?? o u?? larg?, o dubl?-u??, ne repezim ntr-acolo, pare ie?irea, ca ntr-un film u?ile se deschid singure n fa?a noastr?, care nu contenim fuga, simultam izbucne?te un mar? nup?ial, dar vai, nici o mireas?, doar dou? n?luci sprinteaz? de mama-focului despicnd n dou? ?irul de invita?i de o parte ?i de alta a covorului verde, mochet? de rezisten?? ndelungat?, pe care invita?i i ?i l?s?m n urm? ntr-o absolut? consternare…
 
 Ce se-ntmpl?? Nu-i nimic, a trecut acceleratul…

 

Iar noi nu ne oprim din fuga noastr? dect….ntr-o gar? londonez?, n fa?a unei tejghele cu…nimic.
Abia acolo ne oprim ?i privim imensa sal? n care lumina cade de sus prin ferestre supradimensionate.
 Interesant, nu p?rem afectate de efort, nici m?car nu respir?m mai precipitat totu?i…ce mai vis…

Cum s? nu te treze?ti frnt de oboseal? dup? o noapte ntreag? de alergatur? nebun? n vis???

 

 

 

La sfîrşit

La sfr?it nu exist? dect dou? feluri de oameni . Cei care spun Domnului: Fac?-Se voia Ta?i cei c?rora Dumnezeu le spune, ntr-un sfr?it: Fac?-Se voia ta. To?i cei care sunt n Iad l aleg. F?r? aceast? alegere con?tient? nu ar putea exista nici un Iad. Bucuria nu-i va fi refuzat? vreodat? nici unui suflet care-o dore?te serios ?i statornic. Cei ce caut? g?sesc. Celor ce bat li se va deschide.

 

 

C. S. Lewis Treburi cere?ti (lecturi zilnice) 

 

Mea culpa

Vaaaaaaaaaaaaaai!!!! Snt ngrozitoare, incorigibil?, uituc?, egoist? ?i….
Cum am putut s? uit? A fost ziua ta ziua unui prieten, unui prieten al meu, n?elege?i? Prieten! n?scut n aceea?i zi cu mama mea, deci n-am nici o scuz? fie ?i numai din acest motiv  trebuia s?-mi amintesc….Nu ?tiu dac? nu cumva am ?i comunicat cu el cu tine adic? n ziua cu pricina ?i…nimic. Io, adic? subsemnata, mut? ca un pe?te….
Ru?ine s?-mi fie!!!
Uite-a?a, mi fac mea culpa public ?i cu martori, n scris – s? r?mn? docomentul…

Dar dac? spun acum, cu doar dou? s?pt?mni ntrziere,… mai e valabil?  

 La mul?i ani!!!!
 La mul?i ani!!!!
 La mul?i ani!!!!
 La mul?i ani!!!!
 La mul?i ani!!!!
 La mul?i ani!!!!
 La mul?i ani!!!!
 La mul?i ani!!!!

 

 


Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X